Publicat în 16.07.2019 de Gemy

Cât de importantă poate fi croitoria?

„Îmbrăcămintea este o concepție despre sine pe care fiecare o poartă pe sine.” – Henri Michaux – cu alte cuvinte hainele sunt o prelungire a ființei noastre, o extensie.

Din cele mai vechi timpuri se practică meseria de croitor. Dacă ar trebui să stabilim când a apărut această meserie putem să ne întoarcem până în epoca preistorică. Oamenii care au trăit atunci foloseau o îmbrăcăminte realizată din materiale oferite de natură, ca frunze, piei de vânătoare etc., gata ,,prelucrate”. Acestea asigurau protejarea corpului împotriva intemperiilor vremii şi le ascundea nuditatea ce ar fi putut fi lăsată ca moştenire de Adam şi Eva înaintea neascultării pedepsei divine. Deci, ei pot fi considerați şi creatorii costumului primitiv (frunza pentru a-şi acoperi părțile intime). De la ei încep hainele şi odată cu ele se instalează şi moda.

Născut din păcatul originar odată cu pudoarea, veşmântul devine după Auguste Comte emblemă a civilizației şi mesaj exprimând toate fanteziile frivolității. Ulterior devine o adevărată industrie catalogată zeflemitor ca uşoară. Moda o întâlnim pretutindeni, respirăm acelaşi aer zilnic cu ea, dar ține şi de idei, moravuri şi evenimente.

Însă, odată cu evoluția omului cât şi al progresului tehnic, îmbrăcămintea capătă statut de obiect de creație şi înfrumusețare. Evoluția îmbrăcămintei este influențată de modernizarea vieții de: servici, mijloace de transport, locuință (în rural sau la oraş), vacanță ş.a. Atunci când îmbrăcămintea este realizată conform cerințelor de ordin fiziologic şi se ia în considerare, şi latura estetică, persoanele care poartă astfel de produse, cât şi cele care le realizează, au satisfacții de ordin psihologic. Deci, îmbrăcămintea modernă este un mijloc de protecție şi de afirmare a personalității umane, iar în raporturile / relațiile cu semenii lui constituie una din cele mai directe forme de manifestare estetică.

Un creator (designer) de modă şi realizatorii produselor de îmbrăcăminte trebuie în permanență să se documenteze prin diverse publicații, reviste, colecții de modele din cadrul prezentărilor de modă şi eventual schimburi de experiență.

Atunci când o persoană prezintă trăsături fizice şi de expresie frumoase cu pricepere şi îndemânare trebuie puse în valoare. Imperfecțiunile fizice nu pot fi considerate defecte dacă creatorul (designerul) de haine ştie cum să le mascheze, chiar punându-le în valoare ca fiind mai prețioase decât acele inconveniente supărătoare uluind frumusețea ca ,,şic”. Acest lucru trebuie învățat din timp, înainte ca timiditatea, complexele de inferioritate, suferințele la care este supusă o persoană tânără care nu se regăseşte în idealul ales să fie descurajată. Pentru a nu se ajunge în situații critice este necesar ca cei din jurul ei să o ajute să se cunoască pe sine, să învețe să se îngrijească şi să se pună în valoare, să înțeleagă importanța alegerii îmbrăcămintei evitând modelele şi culorile care o dezavantajează.

Important ar fi ca orice tânăr să cunoască linia modei, dar s-o aplice selectiv alegând ce-o avantajează ținând cont de siluetă, vârstă, sex, anotimp etc. Trebuie să se țină cont că același material, model, colorit, nu avantajează la fel toate corpurile. Există cazuri cînd un material frumos cu o croială corespunzătoare care se mulează perfect pe o siluetă dîndu-i eleganță poate să supere privirile dacă este purtat de un corp pe care nu se potrivește. O persoană tînără trebuie să înțeleagă că toaletele din materiale ieftine, lucrate cu gust, în culori armonioase, potrivite conformației corpului său, cît și vîrstei, le oferă mai multă eleganță decît un material costisitor care nu le îmbracă perfect silueta. O recomandare ar fi ca alegerea unui material să nu se facă la repezeală, la întîmplare, ci trebuie ținut cont de ce îi avantajează silueta, de culoarea tenului, luînd în considerare ca materialul să fie în ton și cu accesoriile – geantă (poșetă, rucsac, mapă etc.), încălțăminte (sandale, pantofi, cizme, ghete, papuci ș.a.), cît și de locul unde va trebui să poarte acea vestimentație.

Se spune că moda este preponderent specifică preocupărilor feminine. Nu în totalitate adevărat! Există designeri de îmbrăcăminte și bărbați, iar unii sunt chiar foarte buni.

„Oglindă a conformismului, dar și a revoltelor unei societăți, atunci cînd exprimă și o personalitate, costumul este o operă de artă. Chiar dacă, așa cum spunea Chanel, simplul fapt că „arta se servește de modă e suficient pentru gloria modei”.” – Cecilia Caragea

---